-Poem- Ce frumoasă e Bogata Primăvara când apare E o floare cum nu-I alta Văzută din depărtare Soarele când ne zâmbește Și ne-mbracă în lumină Când pădurea se pornește La viață ca să vină Câte flori și jiorele În Coastă acum nu sânt Să-ți scalzi ochii printre ele De pe aripi iuți de vânt Iar la Dâmburi ciocănași Parcă râd acum la soare În mov cât de drăgălași Te adulmecă-n splendoare Satul nostru ce frumos De departe ne zâmbește Căci Bogata mea de Jos Parcă iar întinerește Din Poieni până în Lazuri De la Roiba în Lupoaia Flutură prin aer glasuri Căci se dă la viață foaia Chiar și Lornițul surâde De pe-o aripă de vânt Și în văzul lui ne prinde Călcând gingaș pe pământ De la Bortă până-n Zgleamăn De pe Citera în Lazuri Pare o floare azi de breavăn Împlinind atâtea nazuri Ogrădeasa — Oveștene Parcă totu acum vibrează Și pe corzi de vânt alene Inima ți-o-nviorează Mă văd parcă acum în Pustă Trecut chiar pe la Izvore Pe cărarea cea îngustă După flori multicolore Albe roșii și albastre În Coastă tu le găsești Pe pământurile noastre Cu drag dacă tu pășești Și mă uit înspre Dălina Până încă-n Cărbunar Unde ne-am găsit odihna Pe al satului hotar Valea Târgului — Rupturi Delul Blaghii și Armata Nicidecum nu poți să-nlături Să-l renegi în clipa asta Pe toate le-am colindat În a mea copilărie Lucrând sau la pășunat Pe sub bolta argintie Ce frmoasă e Bogata Ca o floare de bujor Când sufletu-ți este gata Să bea apă din izvor Podu Lacului era Loc de joacă pentru noi Pe când turma ne păștea Toți fiind atunci la oi De-a untuțu ne jucam De trăiam din plin în toate Căci oile ne vedeam Nu flămânde — nu-nsetate Ce frumos e satul meu Luat din copilărie Să te plimbi prin el mereu Pe brațe ca să te ție Dosu Răcii eu nu pot Să îl uit să-l dau uitării Mic copil când eu am fost L-am bătut din lungul zării Și spre colțul de pădure Am găsit atunci saptiu De-o culoare să îți fure Întreg sufletul tău viu Fluturi gingași printre flori Uneori se zbenguiau Umplând fijința-mi de fiori Ce adânc mă săgetau Ce frumoasă e Bogata În Ardeal când tu o vezi Așezare cum nu-I alta De nu-ți vine azi să crezi Bate-n geamuri iarăși ploaia Pe sub palele de vânt Eu doar singur pe Lupoaia Tai în fugă-al ei pământ Mai apoi spre Lorniț iată Sunt pe-o aripă de vânt Stăruind s-ajung o dată Să calc iarăși pe pământ Și-ntreg satul eu să-l prind Printr-o dulce-nchipuire Și cu ochii să-l cuprind Într-o nouă înflorire Ce frumosă e Bogata Pus pe-o aripă de ploaie Când lumina este alta De-nspre sine te îndoaie Gingaș sat ardelenesc Ca și perele de vară Când în gură-ți se topesc Bune bune să îți pară Floare scumpă din Ardeal Pe aripi de ciocârlii Până mai pe După Deal Sau în toamnă pe la Vii 04-04-2018 cluj
sâmbătă, 31 mai 2025