- Visez că te beau dintr-o cupă de aur Când noaptea-şi îmbracă halatul cel mov, Când cerul se-nchină la propriu-i tezaur Şi stelele cad pe cearşaf, în alcov. Eşti dulce şi aspru, otravă blajină Ca visul din urmă, dar numele tău, Potecă spre cer într-o limbă străină Cu multe vocale... Mi-e bine, mi-e rău? Iubirea o beau din potirul de-aramă Al inimii tale sperând că-ntr-o zi Destinu-şi va scrie poetica dramă Pe poli antagonici, când nu vom mai fi. - Cu tine-s în vise, aievea, alături, Niciunde nu-s singur, al tău sunt mereu, Când cerne iubirea tăcute omături Pe marmura caldă a pieptului meu. Eşti dulce, amară, induci dependență, O clipă de-s singur, mă-nec în sevraj, Din basmul cu fluturi sorbind inocență Mă-nalț către stele și cad în picaj. Petrec lângă tine și viața, și moartea, Trăim o secundă, un an sau un ceas, Și-i scriem cu lacrimi destinului cartea Cu tot ce-a fost bine, cu tot ce-a rămas. Liliana Trif & Ioan Grigoraș
sâmbătă, 31 mai 2025