nu-mi lovi copilăria din amintire mama gârbovită sub greutatea clipelor ne poartă pe umeri trecutul meu ca o viță de vie s-a agățat pe clădiri cu aspect londonez sau ziduri cu inscripții romane respir un aer forțat de împrejurări să mă țină în viață aceste cucoane geloase de calitatea vinului nu vor să-l guste dar eu rămân rece si cald deopotrivă în mintea unora nedorit revin la subsolul copilăriei grăbit să înapoiez lumii din flori o coroniță strivită
sâmbătă, 31 mai 2025