Visele mi-am pus în frâie Pentru sania Nădejdii, Ea departe să mă ție De la serbede primejdii. Trecând iarna în cristale, Fulguirile-nghețate, Adiindu-ne pe Cale Mai departe, mai departe. De la care și căruțuri Scârțâinde de tristețe, Printre clopoței de țurțuri Vom fugi de bătrânețe. Ca o boare ne vom duce Peste plaiurile-n gheață Din răscruce în răscruce, Din chindii în dimineață. Mi-oi goni iar armăsarii Cu potcoavele de doruri Că vom trece peste zare Lăsând urmele pe zboruri. Înălțați pe curcubeie Cu-arcuirile aprinse Pârtie-n Calea Lactee Vom tăia prin stele ninse. Ca și gânduri în lumine N-om opri o clipă mersul Tot ne-om duce ca creștinii Colindând tot Universul. Victor Bragagiu victorbragagiu. blogspot.com