De Crăciun și Anul Nou!

De Crăciun și Anul Nou!
...
Dar va veni și ziua-aceea
Când voi zbura pe cer cu cerbii
Cu aripi puse chiar de Geea,
Că acolo, printre stele,
Razele-mi vor fi zăbrele,
Iar zăpezile eterne
Nu vor prinde-a se așterne,
Că încolți-va firul ierbii!
...
Dar, cu mult mai înainte,
eu te voi lăsa pe tine,
Izvorul trăirilor din mine
Să mă prinzi între cuvinte
Și nu te teme, nu te teme
Că noi,atinși de-acea lumină
Prin care ne-am născut odată,
Vom fi pe-a cerului grădină,
O floare albă, minunată,
Cu petale,cu petale din poeme!
...
Iar tu vei veni la mine
Urcând pe-o aripă de vânt,
Să-mi fii cel mai dulce cânt,
Pe bolta unei nopți senine,
Așa cum sunt nopțile noastre,
Liniștite și albastre,
Și te voi lua în zbor cu cerbii,
Că tu vei fii în lumea nouă
Un inefabil strop de rouă
Ce sărută, ce sărută, firul ierbii!
...
Însă, din bolta cea adâncă,
Se aude-o voce blândă
Vocea Geei, ca o undă:
”dar nu încă, dar nu încă!
...
Stați acolo-n lumea voastră,
În universul vostru bun,
Că eu vă trimit cadou,
Să vă vegheze prin fereastră,
O steluță, o steluță, de Crăciun,
De Crăciun și Anul Nou”!