adio, vine toamna, am încuiat de dimineață toate lacătele inimilor frânte de cu vară îmi adun cuvintele din bruma de pe marginea drumului și mă mut la tine să-ți povestesc despre destin adio, vine toamna, ajută-mă să mai car niște vreascuri din celălalt capăt al pământului ! nu mă întreba despre vreme eu știu despre destin. ascultă buletinele de știri ascultă țiglele de pe case cum se învechesc eu pot doar să-ți povestesc despre azilurile de noapte despre gări fără trenuri despre iubire despre casele de nebuni despre singurătățile lumii despre destin. adio,vine toamna, scrii aiurea cuvinte de dragoste pe frunze de bronz mai bine ajută-mă să dobor plopii uscați care au crescut bizar între mine și tine spinii otrăviți dintre mine și tine sârma ghimpată dintre mine și tine eu am să te ajut să înțelegi că totuși vine toamna că inimile se frâng vreau să-ți spun povestea despre destin