Doar scrinul vechi mai poartă printre amintiri Parfumul vechi al clandestinelor iubiri Triste scrisori de-amor uitate prin sertar Din anotimpuri netrecute-n calendar Oglinda-n care te priveai de-atâtea ori Lucește-n suple rezonanţe de viori Iar ochii tăi senini din piatră de opal Mai au stigmatul unui ev medieval Mai ştii fotoliul vechi sculptat în lemn de nuc Unde stăteai privind cum toamnele se duc Şi îmi şopteai târziu poeme lungi de-amor Legendele îndrăgostiților ce mor? Mai ştii scrisoarea de adio de pe-un scrin Când s-au uscat sublim petalele de crin, Mai ştii cum te-aşteptam în nopţile de chin Când mai ardea doar umbra sângelui în vin? Ții minte pasărea zburând către abis Într-un destin ce pentru noi e indecis Și-n vremuri încă netrecute-n calendar Mai știi cât de frumos ningea imaginar?
sâmbătă, 31 mai 2025