dezarmează-mă

în profunzimea
trupului acesta cald
de femeie
trăieşte o ciută
neîmblânzită
martoră mută
a carnagiului
închinat
lui artemis

până şi tu
ai obosit 
dragostea mea
vânătoarea aceasta de vise
te-a cucerit
puţin 
câte puţin 
pereţii odăii 
împodobiţi cu trofee
nu pot substitui 
iubirea 

întoarce-te 
spune-mi că nu ai jucat
teatru
niciodată
lasă armele 
pentru 
cei care nu au învăţat că 
pentru a cuceri un suflet
tandreţea
e suficientă

m-am înarmat 
cu  atâta teamă
în ochii mari

dezarmează-mă

în profunzimea 
trupului tău cald
simt mâna lui zeus
plămădind vulcanic
izvoare olimpiene
nectarul ciutelor
însetate 
de fanteziile nopților
îmbrăcate în patimi

cupidon
mi-a împrumutat 
săgeata de foc
artemis arcul
în care vibrează 
întinsă la maxim
o coardă a inimii mele
niciodată atinsă 
de pala altui vânt
niciodată dezmierdată 
de sărutul altei ciute 

iatacul inimii
e tapetat cu chipul tău
relicvele 
s-au ascuns în sipetul
din podul fortăreței
fără ieșire de serviciu 
și scară de incendiu

n-aș putea să renunț la zbor
la codrii de aramă
unde ți-ai tipărit urmele
cu rune aldine

n-aș putea 
chiar dacă mi-ai cere

dezarmează-mă

liliana trif & ioan grigoraș