DOAR LA TINE CER CLEMENŢĂ

Doar la tine cer clemenţă

Doar la tine cer clemenţă să înţelegi şi să mă laşi
Să pun primăverii-n plete ghiocei şi toporaşi.

Lasă-mă să-ţi aduc cerul ţintuit cu albastre stele
Şi să aştern pe bolta crudă larg covor cu floricele.

si să-ţi pun în roza cale doruri sfinte de smarald
Şi prin frunzele tăcerii în luceferi să te scald.

Lasă-mă să torn prin şoapte elixir din corn de stea
Şi prin florile de noapte să-mi culc ochii-n palma ta!

Şi când rumegă tăcerea coborâtă peste văi
Lasă-mă să scot din ceruri caleaşca cu clopoţei,

Să te plimb peste colnice pe covorul înflorit,
Să-ţi aduc albastru-n suflet din oceanul infinit!

Să trezesc apuse mituri şi poveşti şi epopei
luna să o împart în doua, pentru tine, ca cercei. 

Când tai via primăvara, lasă-mă prin cep senin
Lăcrimând prin tăietură, în paharul tău să vin,

Să mă ai, de mai apare, iar durerea-n rana ta
Să te speli cu batistuţa tamponată-n seva mea!

Lasă-mă prin ochii tăi către ceruri să m-aplec
Şi de nu-ţi ajung în suflet, atunci… lasă-mă să plec!

07.12.2013