Ce flori au țevile de pușcă și tancurile sere de legume cu muguri cine ne împușcă Dumnezeu e pus pe glume În tancuri sere de legume patu-i câmpul meu de luptă un înger s-a pierdut în lume ci eu îi bandajez aripa ruptă Patu-i câmpul meu de luptă cu muguri cine mă împușcă atârnă luna ca o țâță suptă ce flori au țevile de pușcă Și tancurile sere de legume eu sunt cavalerul fără nume Costel Zăgan, CEZEISME II