Zidul

Zidul
...
Dincolo de noi, peste-această lume,
Cu-ale ei metehne, cu-al ei grohotiș.
Dincolo de noi sunt îngeri fără nume,
Ce ne-aduc în viață lumină, pe furiș!
...
Dincolo de noi este vechiul vis
Ce-l aveam când ne priveam zâmbind,
Este doru-acela ce-a stat în noi închis,
Și care ne-a chemat deodată înflorind!
...
Dincolo de noi nu e lumea noastră,
Este lumea asta în care ne-am născut,
Ce-a rupt destul din noi și ne-a durut
De care ne despart florile-n fereastră!
...
Dincolo de noi e lumea zgomotoasă,
Cu toate ale ei, ce nu ne mai privesc
O, iuibita mea, cât ești de frumoasă
Când stelele-n priviri îți strălucesc!
...
Noi am ales să ne dăm deoparte,
Să ne facem o lume doar a noastră,
Dincolo e-o lume de care ne desparte
Zidul făcut din flori, pus la fereastră!