Dragostea-i o coardă de vioară, În noapte cântă și-n zi coboară, Visele-nfloresc în vremea ploioasă, Cu inima plină de amintiri, duioasă. Uneori în acorduri line de pian, Vântul puternic aduce frunzele-n geam, Iar dragostea nu vrea să se desprindă, Cum frunzele vor creanga s-o cuprindă. Tristețile le-alung sau le eliberez, O inimă curată cu drag eu colorez, Aduc soare și fluturi plini de voie bună, Ca dragostea să stea cu noi împreună. Desprind o parte cu stele din cer, Ca dragostea să stea-ntr-un vis stingher Și-n armonia iubirii plutește alene, Fericirea luminată din a lunii semne.