E toamnă în frunze, în gânduri și-n noi Se simt al ei vânt și recile ploi, Nimic nu e veșnic aici, pe pământ, Dar totuși e toamnă, dar totul e sfânt. Și greierii cântă un ultim refren, Din verdele verii nimic nu-i etern. Ce toamnă frumoasă se-așterne în noi! E toamna iubirii! E toamna în doi! În valsuri de frunze-arămii ne iubim, Cărunte ni-s tâmplele! Ce repede-albim! Se-aude doar vântul ce toarce fuior, E toamna ce naște și ultimul dor!