Fata care vinde cărţi Ţii minte Fata care vinde flori filmul din secolul trecut caseriţele miile de spectatori plângeau în săli cu lacrimi adevărate din inimi fără griji a doua zi cumpărau flori... Eu voi fi fata care vinde cărţi cumpăraţi vă rog o carte cu banii câştigaţi voi umple străzile de vagabonzi vii adevăraţi fericiţi plâng râd culeg flori dansează în ploaie iubesc în timp ce tu călătorule aştepţi tramvaiul să mergi în pădure la cei dragi să cobori prin rădăcini de copaci dar unde e tramvaiul? unde e pădurea? şi întors din tărâmul lui Hades după zeci de operaţii pe cord deschis bântui pe holuri întunecate fără rost între servici şi se-haş cu ochii în telefon aşteptând mesaje din raiul promis acasă nu e curent n-ai avut timp să plăteşti partenerul de viaţă lucrează schimbul trei copiii încă aşteaptă cuminţi în eprubete mănânci felia de pâine cu parizer te culci singur abătut fără pene de înger pe pernâ fără flăcări dansând pe tavan nici vecina nu mai cântă la pian nu ai timp să visezi în zori eşti punctual la servici plăteşti rata la bancă factura la gaz Noroc că-ţi voi ieşi în cale cumpăraţi vă rog o carte oraşul se va umple de porumbei veniţi la firimituri din sufletul meu