S-a ivit întâi o floare, Albă și nevinovată, Din a frigului zăvoare A scăpat făptura-i toată. Dând zăpada la o parte, Frigului îi ia puterea, Singurel, fără de frate, Ghiocelu-și sună vremea. Primăvara e-a lui mamă Ce din clopot o vestește, Refuzând a iernii vamă Câmpia o înverzește. Apărut-a vestitorul Zborului de păsări calde, Soarele sărut-ogorul Și în raze o să-l scalde.