Hai cu mine și te scaldă în apa serii... Nu vrei să ții cont de sfatul meu și păreii Despre oboseala ta, să-i dai crezare? Vezi, acum și gândul că ești obosit te doare! Hai, cuprinde cu ochii tăi cerul vieții, Nu vrei să simți ce simt în veci poeții? Scoală-te din patul suferințelor tale Și te-ndreaptă cu curaj spre altă cale.... Hai suflet obosit în brațele mele, Să-ți mângâi fruntea încrețită de vălurele De vânt al grijilor zilnice ce te împing Spre bătălia vieții pe care o dai în ring... Hai îți spun, acum pe gânduri să nu mai stai Și cu curaj să schimbi tacit iadul cu rai, Hai în brațele mele cu flori și frunze Și îți voi pune iar zâmbetul pe buze!