Hai, calule, prin lume încă-o dată Cât aripile noastre nu se rup Până-n amurguri, calule-n amurguri Când se desparte sufletul de trup. Aşterne-ţi drumul putred sub potcoavă Şi şeaua morţii, calule, sub tine Peste pământuri vom zbura în taină Pân’ ne vom pierde prin destine. De vom ajunge la răscruci o vreme Să-ţi scuturi coama trist şi să nechezi Sfidând durerea patimii celeste Eteric dizolvată în zăpezi. Hai, calule, prin lume înc-o dată Cât aripile noastre nu se rup Până-n amurguri, calule-n amurguri Când se desparte sufletul de trup.
sâmbătă, 31 mai 2025