Toamna asta are un alt model, În fiecare zi se desfășoară altfel, Au îngălbenit și frunzele de cais Și-au căzut în somnul dulce al unui vis. E timpul dulce al frământării, Produse pentru cămara cântării, Toamna s-a schimbat oare? Nu, are o tristă înfățișare. Poate lumea n-a-mplinit menirea, Trebuie doar adusă rânduirea, Afară-i tot cald la fel ca-n vară, Oare când, ploaia o s-apară? Mai vin totuși brizele de vânt, Frunzele uscate se leagănă-n cânt Și-aduce-n noi o dulce iubire, Ce-adie-n suflet c-o caldă glăsuire. Frunza e tristă acum cu-ngălbenirea, Dar totuși cântă-n cor iubirea, Chiar de nu mai are multe zile, E foarte grea această despărțire.