Iubire de poveste Paşii mei pe strada udă Se aud trecând grăbiţi. Vântu-n calea mea adună Urma pomilor răniţi De atâtea ploi ce-n noapte, Frunzele le-au înecat Iar acum ,sub vraja lunii, Se desprind cu un oftat Şi plutesc îmbrăţişate Într-un dans neobosit. Eu mă-nvârt cu umbra zării Simţind cerul ameţit. Însă iată cum în calea-mi , Parcă totul se destramă Şi copacii sunt doar aripi Desenând pe cer o ramă Unde tu,cu faţa albă Ca zăpada peste zare, Mă priveşti şi ochii tăi Par desprinşi din val de mare. Eu nu-s eu şi totuşi iată, Poartă voalul meu pe braţ! O copilă cu păr moale Peste umeri revărsat. Sunt chiar eu aşa cum poate Am visat în nopţi târzii, Ca-i să te desprinzi din carte Prinţul meu şi ai să vii Să-ţi simt palmele de lut Modelându-se uşor Peste palma mea iubite Când pe ceruri aripi zbor.