Iubito, mai o dată!

Iubito, mai o dată vreau de tine s-aiurez,
Să m-arăt așa lumii şi planetelor din jur,
Din lâna soarelui, l-al tău petic să lucrez,
A ochiului tulpină, din râul sățios și pur.

Iubito, mai o dată adu-mi fiorul genuin,
Confesiuni să-ţi prind în urechi lățite bine,
Să evocăm timpul de bucurie, de suspin,
Și inimi s-acordăm după ceasul care vine.

Iubito, mai o dată lasă-mi dorul să ți-l cântăresc,
Pe-al tău sân înfierbântat, tremure să-ți răscolesc,
Iar când visele te-or răsuci după cântece și jocuri,
Atent să urmăresc cum te scuturi dinspre noduri.

Iubito, mai o dată coboară treptele-amintirii,
Eu sub tălpi voi să-ți înșir covoarele-mplinirii.
Ne-om înțoli cu-ale gândurilor valuri calde,
Ca sufletele noastre doar, în ele să se scalde!