La o margine de sat, Cobor oile la vale, Câinii buni nu au lăsat, Să le iasă ursu-n cale! Sus la munte au slujit, În pădurea cea frumoasă… Câte veri nu le-a grăit, Natura misterioasă! Pădurea ne hrănește… Bem apă din izvoare reci, Pe drumeț îl obosește, Când se strecoară pe poteci! Stă o fată la izvor, Care setea-și potolește, Dar apare și-un fecior Și de ea se-ndrăgostește! Ea era foarte frumoasă… Cu ochi albaștri, părul blond, Corpul zvelt și arătoasă: Calități angro de fond! Pădurea îi vrăjește, Se simt bine în largul lor... Soarele strălucește Cu raze fine de amor! Peste ani pe-aici trecând, Oile ce-aveau să-ndure: Cei doi amorezați de rând... S-au făcut hoți de pădure!
miercuri, 16 iulie 2025