Ne-a sosit Toamna...

Ne-a sosit Toamna...

Ne-a sosit Toamna regină
Cu roade multe, bogate,
’N fel şi chip înmiresmate
Din a sa scumpă grădină-
Şi-n coroana-i de sulfină,
Flori de nalbă-s aşezate.

Ea ne-a adus satisfacţii
Prin multe, sfinte-mpliniri,
Şi de-au fost cu-adăogiri
Am văzut că-n reparaţii
Ne-au venit reverberaţii,
Taine ascunse de priviri.

Ne-a sosit Toamna regină
Din mănoasa glie-a ţării
Cu roade-ale - recoltării -
Cămara, pentru-a fi plină
Omul viaţa, să-şi susţină
Dependent fiind mâncării.

A fost cu drag aşteptată 
Prin mulţimea sa de roade
Din trei anotimpuri calde,
Bucurând inima...- toată
C-a venit încă ...- odată,
Şi ce bine-aşa,... îi şade!

Ne-a sosit Toamna regină
Cu-a sa dulce pregustare
Crescută din ploi şi soare...
Prin grija-I scumpă, divină,
Viaţa lumii... s-o-ntreţină
Tatăl Ceresc, cu-ndurare.

Flavius Laurian Duverna
05 septembrie 2014