Dimineață, prea devreme, căci e ziua de Crăciun, Stă o mamă la o masă, bea cafeaua și îi spun: " Este zi de sărbătoare, toți în casă dorm, visează, Tu, femeie, nu ai somn? Pentru tine nu contează Ziua-a doua de Craciun? Odihneste-te îți spun!" " Doamne, eu sunt fericită că familia e-ntreagă, Copiii îmi sunt aproape, ziua de Crăciun mi-e dragă, Dar ca-n fiecare zi mă trezesc devreme tare Să-mi fac planurile mele, până soarele rasare, Să-mi fac datoria iară, nu vreau de la tine-ocară!" "Adevăr ai spus femeie, te-am facut ca să-ngrijești De bărbat, copii si casă, dar ca să nu te iubești... N-am crezut că vei ajunge să uiți că exiști și tu, Familia ta e vie, pentru ea ești sufletu', Dar să ai grijă de tine până-ajungi în cer la Mine!" Dimineața cu magia sărbătorii de Crăciun A adus lumină-n casa unde Domnul nostru bun A-nvățat-o pe femeie să se bucure de viață, Căci ea a primit putere să facă grijilor față!