- Octombrie își spală-n palme fața Cu-al poamelor nectar, de prin livezi, Pe dealuri goale-și răsucesc mustața Doi nori focoși vestind că vin zăpezi. Eu stau la geam și croșetez poeme, Pe față unul, altul la apus, Nu-mi pasă de ceasornic, nici de vreme, Pe cer văd chipul tău și m-a sedus Cu zâmbetul ce norii îi destramă Și soarele-l invită temător Să-și treacă raza visului prin coamă, Când toamna toarce-al basmelor fuior. - În roata mea de tors un caier verde Şi-un vis oranj am prins în nopţi târzii, Voi ţese pânza toamnei care-şi pierde Pe-alei parfumul plin de nostalgii. Te-oi aştepta acolo unde luna Alunecă-n oglinda unui lac, Nu ieri, nici azi, iubite,-ntotdeauna Mi-a fost de-ajuns de brume să-ţi dezbrac Obrajii umezi. Trupul ars de soare În mustul pasiunii să ţi-l scald Şi-apoi lui Dumnezeu să-i cer iertare Că te-am primit în pântecul meu cald. Ioan Grigoraș & Liliana Trif