Odiseea Mesianică ( VII ) Evocare Biblică Partea VII -a Irod ,, Aşa vorbeşte Domnul: Un ţipăt se aude la Rama, plângeri şi lacrimi amare; Rahela îşi plânge copiii; şi nu vrea să se mângâie pen- tru copiii ei, căci nu mai sunt!” ,, Aşa vorbe- şte Domnul: Opreşte-ţi plânsul, opreşte-ţi lacrimile din ochi; căci truda îţi va fi răsplătită, zice Domnul; ei se vor întoarce iarăşi din ţara vrăjmaşului. ,, Este nădejde pentru urmaşii tăi, zice Domnul; copiii tăi se vor întoarce în ţinutul lor!” Ier. 31, 15 – 17. ........................................ Şi după ce Magii, au plecat În vis lui Iosif când dormea, Din cer un înger s-arătat De-al instrui, ce-i de urmat Şi-n glas omenesc, zicea: ,, Tu scoală-te acum îndată! Ia Pruncul şi pe mama lui! Fugi în Egipt, deocamdată, Cu viaţa Pruncului salvată, Acesta-i planul Domnului!” ,, Acolo-ai să rămâi o vreme Până Eu din nou voi spune, Că nu mai ai de a te teme Şi că nu mai sunt probleme, Spre-a reveni în zile bune.” ,, Şi iată acum o înştiinţare: Irod pe Prunc... va căuta, Să-L găsească şi omoare, Să-i treacă necazul mare Nemulţumirea, a-şi arăta.” ,, Căci el se zbate de mânie Să stingă vestea cea bună, Tiran şi-umplut de gelozie Că de Prunc nimic nu ştie Va izbucni, ca o furtună.” Şi Iosif de grab' s-a sculat, A luat pe Prunc şi pe Maria, Şi-nspre Egipt ei au plecat Îndreptându-se ne-ntârziat Să scape pe Pruncul Mesia. Şi-a aşteptat mult Împăratul Ca Magii duşi să mai revină, Zicând că e deschis palatul Pentru-ai aduce rezultatul - Privind vestirea cea divină. Şi după ce-a trecut o vreme Destul de lungă-n aşteptare, Ivindu-se-n mers alte teme S-a hotărât la el să-i cheme Pe toţi aprozii-n grabă mare. N-au trebuit cercetări multe Ca toţi să poată a înţelege, Că Magii n-au vrut s-asculte Prefăcătoriile-i prea multe - Şi pe la el de a mai merge. Astfel gândind, c-au şi ajuns Acolo, în ţara lor din Răsărit, Înseamnă că-au ţinut ascuns Posibilul... de dat răspuns - Despre copil cum L-au găsit! Atunci, Împaratul s-a mâniat Şi-n supărarea-i foarte mare, Văzând cum Magii l-au trişat Şi el degeaba,... a aşteptat - Iar ei s-au dus pe-altă cărare… La gându' întoarcerii, turba, Că mai de mult n-a priceput, Şi-n mintea lui... se întreba: ,, Cum s-ar putea, rezolva? Ce poate-acum fi de făcut?” Atunci în minte, a născocit Un groaznic plan de nimicire, Un plan de martiraj cumplit Prin front de sabie pornit Ce nu aştepta... zăbovire. Şi cum dela Magi se-aflase Când sus pe cerul înstelat, O stea în lumină se-arătase În licăriri de-aur frumoase Vestind acel mare Împărat, A socotit spre-a se-nţelege Copilul când s-ar fi născut, Copil, ce-urma să fie Rege După a cerului sublimă Lege După cum Magii, au văzut, După câtva timp, de socotit Cam câtă vreme-ar fi trecut, De când şi Magii s-au pornit Din Ţara lor,... din Răsărit Să afle Pruncul nou născut... A stabilit de grab' s-omoare Pe cei de parte bărbătească, Pe pruncii toţi, fără cruţare, O! Niciunul, să aibă scăpare, Niciunul, să nu mai trăiască! Şi-n Betleem au fost trimişi Şi-n toate-acele împrejurimi, (Pruncii mici, spre-a fi ucişi) De la doi ani, fiind proscrişi, Ostaşii cruzi, şi făr' de inimi. Şi-au junghiat fără cruţare Pe toţi, de la doi ani în jos, Ca prin această răzbunare Ce-a provocat o jale mare Să fie-ucis, şi Isus Hristos. Astfel, s-a împlinit profeţia Cum Dumnezeu a înştiinţat, Prin proorocul... Ieremia - Că-n inimi va intra pustia, Atunci, când El a declarat: ,, Un ţipăt se-aude în Rama! E plângere şi bocet mult, Rahela-şi vesteşte teama Că-n suflet se-ntinde rana, Ostaşii cruzi, însă n-ascult.” ,, Ea îşi jeleşte-ai săi copii Şi nu primeşte mângâiere; Ei nu mai sunt între cei vii Pentru-a le-aduce bucurii... Cuprinsă-i de grea durere!” După o vreme,... oarecare, Irod, regele crud a murit, Ducând cu el osânda mare A mii de lacrimi, arzătoare Pentru pruncii, ce-a jertfit. Din nou, un înger se arată Lui Iosif noaptea iar in vis, Zicând: ,, Scoală-te, îndată, Căci calea ţi-este aranjată, În faţă ai drumul deschis.” ,, Ia Pruncul şi pe mama Lui Şi mergi în ţară, c-au murit, Toţi cei ce viaţa Pruncului Călcând glasul Cuvântului, Au căutat mult şi-au râvnit!” Iosif tăcând, a ascultat de el, A luat pe Prunc şi pe Maria, Şi iar, ei s-au întors în Israel Marcaţi de groaznicul măcel, Să-L aibă în grijă, pe Mesia. Doreau acum să locuiască În Betleemul drag, regăsit, Şi ei copilul să şi-L crească În dragostea părintească, De-ntâi născut şi prea iubit. Dar când ei veste-au auzit Cum că-n Iudeea, Arhelau, Domneşte după ce-a murit Irod, al său tată nelegiuit - Să se-ntoarcă, se temeau. Stau în cumpănă, gândind Spre care cetate s-apuce, Şi tot plănuind şi socotind Pentru copil, în grijă fiind - Au înţeles că-s la răscruce. Şi tot Domnul, i-a înştiinţat Să se întoarcă din Iudeea, Şi ascultând, ei au plecat Spre Nazaretul ce-au lăsat, Să locuiască... în Galileea. De îngerul ce-a fost trimis Ei s-au convins, povăţuiţi, Privind cu gândul deschis Peste încercările de vis - În toate ce-au fost sfătuiţi. Mergeau cu inima-mpăcată Că Domnul poartă grija lor, Pe-acelaş drum de altă dată Ca şi-o familie... întemeiată Ducând cu ei un Pruncuşor. Prin greutăţile ce au trecut Dela venirea,... la-nscriere, Ei amândoi,... au cunoscut În multe lucruri ce-au făcut C-au împlinit o sfântă vrere. Şi tot astfel... de-aci-nainte Încrezători căci Dumnezeu, Le-a îngăduit, învăţăminte, Privind lucrările Lui sfinte - Îl vor urma cu drag mrereu. La Nazaret,... s-au stabilt - Pruncul crescand an de an, Prin prooroci cum s-a vestit Ca un Lăstar verde şi iubit, Căci El va fi,... Nazarinean. Şi-astfel, El zilnic se-ntărea Făcând în jur tot fapte bune, Iar Duhul Sfânt, Îl ocrotea Spre slava cerului, creştea Şi era plin, de înţelepciune! Sfârşit Flavius Laurian Duverna
sâmbătă, 31 mai 2025