- Aș vrea să-ți fiu povestea de pe urmă, S-o povestești în nopți când gerul mușcă Și eu ascuns în taine, câte-o dușcă Din elixir să trag și-apoi pe burmă Să las o inimioară de zăpadă Știind c-ai s-o topești în palma caldă În care ochii uneori se scaldă, Când noaptea cerne strada cu pomadă. Aș vrea să-ți fiu aproape și departe, Un albatros cu aripi desfăcute Să-ți cânte dimineața și s-asculte Chemările de dincolo de moarte. - Adăpostit în suflet, eşti o parte Din mine, anatomic concepută, Bucata de destin necunoscută Ce-o explorez, dar nu-mi vorbi de moarte. Să nu-ndrăzneşti să-mi spui că toate-aceste Emoţii şi trăiri sunt efemere, Când veşnicia însăşi ţi-o voi cere Să pot păşi prin ultima poveste La braţul tău şi desenând o slovă Te voi urma, eşti candela mea vie, În urma noastră se vor naşte-o mie De mituri sau o altă supernovă. Ioan Grigoraș & Liliana Trif