Primeşte-mă Iisuse Pe palme ţin o rază la ceas de-nchinăciune Ce-mi luminează calea şi-n suflet se coboară, Simt cerul că-i deschis, sălaş de rugăciune, Adâncul se preface în ram de primăvară. Şi iată-mă-n genunchi bătând la uşa sfântă, Deschide-mi, Doamne, că-s oaia rătăcită! Primeşte-mă Iisuse, căci răul se împlântă Ştiind că n-am voinţă, iar calea-i sărăcită! Veni-ta săptămâna de chin şi patimi grele Când Tu de bunăvoie vei merge către moarte, Dă-mi crucea, Doamne, că-s patimile mele Sau lasă-mă cu Tine s-o duc pe mai departe. Privesc către Glogota ce eu ţi-am ridicat-o Prin multele păcate şi viaţa-mi fără lege, Orânduirea-ţi sfântă cu voia am stricat-o, Iar cel viclean şi negru ca roadă mă culege. . Mă lupt Iisuse, din somn să mă trezesc, Să nu ajung cumva smochin neroditor, Iar untdelemnul nicicând să îl sfârşesc Şi candelă să-mi ardă cu foc nepieritor. Aş vrea acum să-ţi spăl a Tale tălpi, Iisuse, La fel ca păcătoasa, cu lacrimă curată, Să le sărut umilă căci sunt de mir atinse, Apoi să-mi iau suflarea de răutăţi iertată.
sâmbătă, 31 mai 2025