REVELATIE Nepamanteasca Lui lumina Imi face viata vesnic plina: Ea este slava daruita Cu ea invingi orice ispita. Cu ea ramai cantand pe cale Chiar daca mergi pe ea agale Caci este insusi Duhul Sfant Ce te conduce pe pamant. Lumina sfanta am primit-o Pe cand dormeam si am zarit-o Din ea un glas ca un suvoi Striga:hai vino,vin cu noi. Eu nu doream dar am simtit Ce mult eram de ea iubit Ci am ramas pe-acest pamant Sa-i fiu solie si s-o cant. Dar vine ziua-o prevad Cand luat de-aici ca de-un navod Voi fi purtat acolo sus La Mirele Hristos Iisus. Se fac in ceruri pregatiri Cum pe pamant fac orice miri Si fi-voi luat ca o mireasa Cu El pe veci in a Lui casa. De sus,din slava minunata Vedea-voi lumea condamnata Sub sceptrul sarpelui cel mare De unde nu e-n veci scapare. Vedea-voi fiara cea pagana Punand pe frunte sau pe mana Pecetea lui cea otravita De toti ai lui cu drag primita. Vedea-voi chiar a lui icoana In care se zareste -o rana, ,Prin piete targuri si pe strada Ca orice pamantean s-o vada, In fata ei sa se inchine Fara de teama si rusine Pentru un blid spurcat de linte Alesii lui mai dinainte. Vedea-voi templul nou in care Ca obiect de inchinare Chiar fiara este instalata Cu gand sa fie adorata. Il vad pe Israel saracul Cum face legamant cu dracul, Cum leapada inca o data Pe Duhul Sfant,pe Fiu,pe Tata. Cum dau ei crezamant minciunii Si-ajung la fel ca si paganii... Zaresc apoi prapadul,moartea In ceruri se deschide cartea, Urgiile vin cu iuteala Peste a lumii-nvalmaseala; Zaresc potirele maniei Si cum se pune focul viei, Cum hoardele nenumarate Stau gata-gata adunate, Cum Gog se-aseaza mandru-n fata La lupta cu fiara cea hoata, Cum curge sange jos in vale De-ajunge pana la zabale Cum tipa vantul,urla marea Cum moartea-si face crunt lucrarea Cu sabia nimicitoare Ucide prunci,femei,fecioare, Cum tremura intreg pamantul Cum pica muntii,cum mormantul Il cheama bietii de pe Terra, Cum se sfarsete-n in sange era In care sarpele,neomul Avut-a jos in lume tronul. ..................................................... De sus mai vad cum se-nnoieste, Cum noua-mparatie creste, Cum Soarele neprihanirii Aducea-n ea flarea iubirii, Cum norii fug,cum totul canta Si-n alb toti viii se-nvesmanta Cum razele si-a Lui caldura Ucid din inimi orice ura, Cum solii vietii fata moarte Aduc aievea,de departe Eterna pace,fericire, Cum imparat e Sfantul MIRE Cum oastea Lui nenumarata Din cer cu Domnul se arata Cum toti in gura mare canta Cantarea scumpa,noua,sfanta, Cum cerul fuge,se piteste Si cum pamantul nu mai este Si cum,la ale Lui cuvinte, Cer nou,pamant,ii vin nainte SI cum chiar vesnica cetate Din cer coboara sa se-arate In vazul tuturor Mireasa Impodobita si frumoasa. 16.12.1990 Pitesti