Mi-a scris, fă ţaţă, o scrisoare, Că e plecat cam de vreun an, Ion, îl ştii, a lu' Mardare, Acuma-i Neil, canadian, Şi-o tot citesc şi-o frunzăresc, Nu-ş' ce să zic, sunt în dilemă, La măritiş nu mă grăbesc Cu toate că m-a pus în temă: Are o casă, nouă ea, Frumoasă de nu poţi să-ntorci, Dar dimineaţa, la cafea, Mănâncă paie stând pe porci… Şi-a luat şi-un car, să-mi placă mie, Însă mă-ntreb cu ce parai Vom ţine noi o herghelie De-aproape trei sute de cai?! Da' boi nu are, doar vecina Şi-n casă-i ţine pe-amândoi, La şcoală-i duce cu maşina... Gândesc că şi ei au noroi(!) Aşa că, ţaţă, vreau un sfat, Că…ce-are Ion e şi la noi, Iar de mi-o fi de măritat Şi-oi vrea io cai, sau porci, sau boi... Găsesc io unu-n Dorohoi! Valeriu Cercel