Seahorse Un căluț de mare ,tot țipa la scoici Ca să nu îi mai sufle ,cu nisip in ochi Că doar se-așezase, pe-un pat de coral Și venise in fugă , chiar de-peste ocean Ca să guste spuse , paste cu garizi Limbă de meduză , ierburi si covrigi Și voia să știe de-i un obicei Cu nisip să-i sufle , peste ochii săi E masajul care , face pe clienți Să se relaxeze , sau sunt dependenți ? El preferă însă și chiar recunoaște Că nu vrea decăt, doi garizi cu paste Chiar nu îl incăntă , un nisip , masaj Vrea să stea pe alge , vai ce peisaj ! Și i-a spus un ton ,că-n restaurant Vin femele ce-au , corp apetisant Coame lungi ,albastre ,cozile mpletite Crupe și copite nalte ,unghii ascuțite Așa că-și dorește , cu multă ardoare Să-și găsească-o Cală puberă si floare Și s-o ia cu el , dincolo de stănci Între grote calde , negre si adănci Unde doar delfinii , zboară fără griji Și unde rechinii, sunt umillii ghizi Este țara unde ,vrea să se cunoasca Că traiesc doar ei , Cai de Mare-Albastră Dar privirea-i fuge că apare-n prag Cala blondă , care, îl privi cu drag O văzu cum trece ,lent , îmbietor Si cum calca , galeș, mandră pe covor Parc-o mai văzuse și-aminti ușor Că era aseară , undeva-n pridvor La Calul Bătran , de la ei din trupă Care-o țesăla , fin si lung pe crupă Urcănd tandru cald ,pănă înspre pe coamă Se știau de mult , chiar de buna seamă Că de altfel ea , cum sa stea cu el E o mănză blonda ce-ar putea de fel Să stea mult mai bine, lănga-un armăsar Dintre cei din iesle, sau cu el măcar Înca nu-l cunoaste ,că-i mai de departe Are multe scoici ,chiar si diamante Ii le-ar da pe toate , doar să stea cu el Pentru că e rege, dar mai mititel De departe vine ,dar e cunoscut Chiar dacă regatul, unde a crescut E in Marea Albastră , dincolo de Prut !