Şi-a pus iar flori pe haină calendarul Şi verde mult, ce bulucit adastă La poarta dinspre cald a zilei, vastă, Unde pe corzi de mai cântă bondarul. Cu ochii sorb imaginea fantastă Şi văd salcâmi înmiresmând florarul Când picură, ca un prinos, nectarul, Din floarea ce-şi răsfrânge buza castă. Mi-e cald şi mi-e salcâm şi mi-e subţire Simţind profund cum mă-ncolţeşte zborul Cu luna mai în dulce contopire Şi, cum din toate izbucneşte corul, Din inima schimbată în psaltire Cânt cu zidirea, laud Ziditorul. Simion Felix Marțian