- Azi plouă-ncet cu stropi mărunți și calzi Peste cireșii ninși pe jumătate, Meri'-nfloriți privesc parcă-s heralzi Ce-și spală fața albă de păcate. Pe streașina terasei, prinse-n joc, Curg lacrimile ploi'-n rotocoale, Eu le privesc și trag cerneală-n toc, Aș scrie versuri pe albastre coale, Ți le-aș trimite seara c-un poștaș, Bătrân, dar să cunoască meserie, Să-l ierți când o să-ți bată-n geam poznaș Și-o să recite-a noastră poezie. - Pe-aici doar vântul bate, niciun strop De ploaie n-a căzut... Pe-această vreme Trec orele-n psihoticul galop, Iar nopțile mă deapănă pe gheme. Nu pot să spun ce sunt, ce nume port, Dar mi-amintesc c-au dat salcâmii-n floare, Mi-e sufletul un alb aeroport De unde visul a-nvățat să zboare Spre tine și atunci când n-am reper Și-o cale mai directă, poate gândul E un poștaș romantic, o să-i cer Să ocolească-n grabă tot pământul. Ioan Grigoraș & Liliana Trif