Sub o lună binevoitoare ce-ți luminează calea Calea Lactee cu mii de stele să-ți arate cărarea. Noapte, am de gând să intru cu sigiliul tău, Că ziua grăbită vine din nou la rândul său. Din nou deasupra noastră un înger de lună, Iar vântul-mi ducea șuvițele-n furtună. Vin îngerii și sufletu-mi s-adoarmă, Lumina zilei mă lovește ca o armă. Îmi aminteam de tine ca de-un cântec, Stau jos ghemuită și fac un descântec. Apare apoi cerul puțin alb înnorat Și vine dimineața cu-n aer pur curat.
sâmbătă, 31 mai 2025