a venit toamna ca o frustrare simte-i regretele într-un amurg ascunde-i pudoarea sub absenţa rochiei tale sau chiar într-un sărut ceva mai lung a venit toamna ca o insinuare îmbracă-te cu o câmpie de bronz cu o ceaţă cu ceva încearcă să-i aduni roua cu buzele sau sub pleoape în odaia ta încearcă să strângi cu mâinile deşirate umbra cocorilor din viaţa mea într-o clepsidră de piatră într-o oală de lut sau în poala ta a venit toamna într-o cămaşă intensă încearcă să umbli în vârful degetelor prin sufletul meu printr-o pădure mare cât o tristeţe ori prin duhul ei a venit toamna pe numele tău ca o flacără tremurând calcă uşor printre torţe de arbori ca printr-un templu arzând sau dacă nu, aleargă goală prin iederă ori mai lin pe pământ pluteşte şoptit ca făptura unei frunze întâmplător în patul meu căzând să pot înţelege sensul şi foşnetul clipei luată de vânt
sâmbătă, 31 mai 2025