Toamna cea bogată Cel mai frumos anotimp Toamna cea plină de roade, A venit pentru-a ne-aduce Voia bună-n inimi calde, Celor ce-au ştiut să rabde Venirea-i scumpă şi dulce. E-anotimpul, care încheie Cele mai dragi perioade, De când încep ca s-apară Vara, cu primele-i roade, Dar care-n sfârşit decade Făcând toamna să răsară. Cel mai frumos anotimp Când tot omul la hambare, Îşi strânge munca prestată Prin truda cea cu sudoare Sub arşiţa grea de soare, Este Toamna, cea bogată! Tot la fel, creşterea-n har În Domnul spre dezvoltare Cere-anotimpuri, anume, Ce ne zidesc prin răbdare Sub dragostea-I arzătoare Care-n veci, nu va apune. În hambarele, cele cereşti S-or strânge roadele toate, Pân-s-or umple-n bucuria Domnului, de nestemate, Prin Jertfa sfântă-adunate Spre-a preamări, veşnicia. Flavius Laurian Duverna 16 septembrie 2013
sâmbătă, 31 mai 2025