DUNIA PĂLĂNGEANU: Toamna poeţilor Doamne, îţi mulţumesc, pentru toamna din grădină, ziua se-ascunde-ntr-o nucă- e-o altă lumină ce cade pe foşnetul frunzelor reci, şi-un parfum de gutuie adastă ori pe unde treci, vinul se cuibăreşte în ulcioare senin, mi-e sufletul plin ca o zorea agăţată în cuiul din poartă, şi-atâta culoare invadează ca o oaste nemărginirea, voluptoasă trece ea,Doamne, pe alei,întorcându-şi privirea, toamna aceasta din noi răscolindu-ne firea, cu ploi pătimaşe şi-i frig prin oraşe… ne-adunăm primeniţi în cuvânt, ca s-aprindem focuri, Doamne,în zori,pe pământ.