Tu ,trecător... Pe calea ta ,îngeri te cheamă, străpunzi ecouri dintre calde vise ai părăsit a lumii trădătoare vamă plutești pe tainicile abise. Viață desprinsă dintr-un mit călătorești spre altă dimensiune flori din amiază ai privit și ai plecat zâmbind în altă lume. Tu trecător ,în trecere prin vreme asculți al lumii plâns în asfințit, dușmanul tău e timpul care geme pe raza care în seară s-a topit. Duci cu tine viața fără nimburi flori din paradis pierdut frunze ce se schimbă fără schimburi aduc lumină falsă de împrumut. Călătorești în timpul fără timp pasul tău e-o dulce amintire din trecut pe o faleză falsă de anotimp iubim parcă mai mult ce am pierdut. Sub glas de nemurire ,dulce simfonie viori din alte lumi se-ntorc acum sub teii amorțiți de liniștea pustie frunza pierdută ...vântul de pe drum. Tu ce ești azi ,tu ce ești mâine?... Asfințit din asfințit trădează zarea pământu-ntreg împarte aceeași pâine și-un Dumnezeu care despică marea. Cine va trece în lumea ta împărate?... de mii de ani ne căutăm destinul batem la porți și toate-s ferecate ne-alegem doar cu visul și cu chinul?... N-aș vrea să-ntreb dar anii zboară aștepți un semn ,dar semnul e departe Tu, trecător prin visele de seară aștepți metafore din altă carte! Lucian Tătar-Poezie 02 nov 2016 -22:11-0076 Olhao