Ultima filă din Calendar Din Calendar am rupt o filă A fost ultima, din acest an, Iar pe catargul luntrei vieţii În zorii-albaştrii ai dimineţii Am scris: ’Nainte, la liman! În timpul scurt de acostare Privind în urmă, meditând, Vedem cum am peregrinat Pe mare-n lungul ei şi-n lat Cu luntrea vieţii, navigând. Puţine-au fost clipele bune În linişte pe-a' vremii valuri, Dar drumul a fost tot 'nainte Sub soarele de foc fierbinte, Spre sfinte şi dragi idealuri. Mai multe-au fost zilele rele Când vânturi grele şi furtuni, Ne-au aruncat din val în val Când în adânc, când în aval, Ca sa ne-azvârle, în genuni. Purtaţi în larg, fără încetare De valuri mugind prin furie, Am stat în luntrea plutitoare Pe-a apei neagră-nvolburare Unde-am vâslit, cu bărbăţie. Şi-am reuşit, iată 'ncă un an Să-l traversăm pân' la sfârsit, Să ducem lupta mai departe Cum e scris, în Sfânta Carte Spre-un sfânt ideal întrezărit. Deşi purtăm dureri nespuse În suflete prea greu zdrobite, Ne bucurăm căci harul sfânt Nu s-a retras de pe pământ, Se-observă, în zilele lungite. O! Şi prin credinţa neclintită Privind la marile făgăduinţi, Vom lua iar startul să păşim Cu-ncredere-n scopul divin, Spre-aceleaşi sfinte năzuinţi. Prin greul vieţii-L vom striga Pe Domnul Sfânt cu ajutorul, Să ne-ocrotească-n noul an Pei marea vieţii, spre liman, Să nu ne poticnim... piciorul. Să-l onorăm în ce vom face, Să Îi dăm slavă şi închinare Şi-n clipe bune şi-n furtună, Cu Domnul să fim împreună Pe-a' mării valuri mişcătoare! Flavius Laurian Duverna
sâmbătă, 31 mai 2025