Un dragon bea din apa fermecată și curcubeul subtil îmbobocește pe cer; luminile ard în tăcere ca lumânările ce topesc măștile din jurul tău; roșii și galbene albastre și verzi fac să pară că cerul coboară să țină pământul la piept într-o existență în care pierzi clipa înțelesului. * Voalul peste iriși cade sfâșiat de șarpele ce-și mușcă coada; după ploaie, lasă o dâră lungă... urmă ce copiază viața. Mergi până la apa din care bea curcubeul apar fermecate cuvinte... fermecate gânduri urcă oamenii în barca ce se leagănă în tine mereu.
marți, 6 mai 2025