Vară argută

- Pe unde ești? Ce mare te sărută
Pe harta desenată de o scoică
În talpa ta? De-ai ști cât de argută
E vara fără tine. Ca o doică

Mă leagănă pe brațe doar poemul
Ce mi l-ai scris peste destin, în fugă
Când ai plecat spre sud... Eu depăn ghemul
Cu amintiri și-nalț spre cer o rugă

Septembrie să mi te scoată-n cale
Să te adun din valuri, nestemată,
La pieptul tău să ard, între petale,
Să-mi lași, spre toamnă, ușa descuiată.

- Sub paşii mei dansează alegoric
Doi fluturi albi, pe glezne urcă timpul
Făcând popas pe coapsă, euforic,
Doar ştii şi tu, escaladând Olimpul

De zei şi muritori sunt mai aproape
C-o veşnicie, două, ce contează?
Mediterana-mi curge pe sub pleoape,
Iar inima voit şi-accelerează

Bătăile. Mi-atât de dor de tine
Că pe pământ coboară însăşi Hera
Să mi te-aduc-aproape. Poate mâine
Îţi voi şopti: Iubite, kalimera!

Ioan Grigoraș & Liliana Trif