A vibrat tot cerul ,s-a rostogolit secunda, Umilită iarna s-a ascuns la poli, Din astral speranțe își revarsă unda, Crește,urcă seva în copaci și-n noi. Ard în vene flăcări și dospesc în muguri, Ramuri nenăscute,doruri germinând, Ne sărută tandru soare-n răsărituri, Plapomă de verde lutul implorând. Pretutindeni păsări ,ca-ntr-un stup se agită, Primăverii închină marșul triumfal, Ea ne cucerește ,precum o iubită, Revenind la viață de pe un piedestal. A fugit la poluri iarna umilită Din astral speranțe izbucnesc ca muguri, Vor veni cocorii sub gean-azurită, -Te aștept iubito,adu-mi zbor de fluturi!