Vino, vino Primăvară! ... Ninge iarăși, des, mărunt, Iarna s-a-ndârjit, tăcută, Babă-cloanță mohorâtă, Cu nasul cârn și păr cărunt! ... Deși e timpul ca să plece Că nu mai este vremea ei, Iarna cu suflarea-i rece, Nu pleacă, ci vrea să sece Izvoarele de ghiocei! ... Soarele parcă e trist Prea departe nu mai vede, Cu ochiul stins și obosit, Veritabil daltonist, Vede alb în loc de verde! ... Iar eu, în fiecare seară, Înainte de culcare, Strig în gând, cât pot de tare Vino, vino Primăvară!