Mai vine iarna pe la noi, mai vine Să ne asculte iarăși colindând, Să ne îngăduie un strop de bine Și-o fericire de o clipă-n gând. Mai vine iarna-n dar ca altădată, Noiane de zăpezi în suflet pier, În noaptea-aceasta sfântă, înstelată, Se cerne iar bătrânul leru-i ler. Ne pierdem în minunile de salbe La gâtul iernii strălucind avan, Ne regăsim în cântecele-i dalbe Și, leruind, ne trecem, an de an.