Acum se poate Privirile-s plecate-n târg de vise Şi inimile-n dune de nisipuri, Ca beduini rătăcitori în cărţi închise În căutarea unei oaze din nimicuri. Era târziu în noi, şi-ntre secunde Se aciuau dureri şi-anestezii Ce aminteau de estacadele pe unde Noi balansam între ce-a fost şi ce ar fi. Eram introvertiţi în ploi mărunte Şi-n adulter de vânturi stranii, reci Emaciam eclectic vârf de munte, Amnezici printre stafii de poteci. Ghiceam în floarea pietrei ascunzişuri Reverberând somatice ecouri, Şi-n anodinul filigran, scut de hăţişuri, Îţi pipăiam, alt eu, trup de halouri. La buzunarul unei despărţiri tăcute Nu ne-am tivit bilete de concesii Crezând că vom ciupi din alăute Un alt refren, lucind pe alte gresii. Am fi putut, măcar încondeiate Să alungăm parcimonii de mici regrete Şi să schimbăm ce-a fost, cu-Acum se poate! Bătându-ne cu inimi, pe-ndelete. Pe caldarâmul gri îţi las o hartă O eticheta cu lipici pe ambe feţe Pe una, e un zumzet:Tu mă iartă! Iar pe revers, noi începuturi, din tristeţe. Marian Puscasiu August 2015
miercuri, 16 iulie 2025