Afara ploua!

Afara ploua,dar picura si-n suflet
Ador vremea asta foarte mult,
Scriu ca sa inviu,caci totul este putred
Si cum plange cerul, la geam incet ascult.

Este ziua in care voi scrie pentru mine,
Obrajii rosiatici se vor ascunde-n ceata
Voi apleca capul, sa nu te vad pe tine
Fiindca e ziua in care, eu nu am chef de viata.

Realizez acum ca nu mai sunt adult
Atatea ganduri si dureri in fata
O zi in care eu sufar foarte mult
Si imi prind increderea usor,usor in brate.

E o zi in care norii nu se despart
Se tin de mana strans pana apare luna,
Acum ceva timp am realizat
Ca nu ii poste desparti nici macar furtuna.

Devin tot mai puternci tinaduse de mana
Dar asta n-ai putut sa intelegi si tu,
Motivul pentru care inca ploua afara
Si ceata mea din suflet nu mai disparu.