Alerg

Alerg, 
alerg către ziua de mâine
parcă ziua de astăzi n-ar fi din viaţa mea.
Mă grăbesc. 
Fug...
uit în grabă de mine...
mi-amintesc uneori ce n-am fost
şi mă-ntreb:
ce-ar putea 
să însemne încă o petală pierdută 
din total fericire?
Câte vise-am răpus 
de prin nopţi ce-au trecut
îmbrăcate-n nesomn? 
Şi ascult...
ticăie timpul în mine 
cu secunde şi dor...
alergând îl aud.
........................................................
Alerg, 
alerg către ziua de mâine.
Sunt grăbit, 
nu am timp, 
strivesc suflete-acum 
alergând obsedat de-o iluzie...
cum că vreau mai mult bine...
parcă-l văd....
parcă-n ieri a rămas binele....
parcă-i scrum!
Iar eu încă alerg,
alerg ne-ncetat către ziua de mâine.
Alergând,
alergând, 
prea târziu mai rămân din acum. 

20.03.2019