Am fost născuți cu dragostea în fire, privirea-atât de blândă și curată, de multe ori cu-o lacrimă uscată, din zbuciumul ce caută iubire. Am fost născuți să împărțim iubirea, prin noi, prin vremi și prin durere, de am căzut să ne luăm putere și cerului să-i îndreptăm privirea. Am fost născuți ca să luptăm în viață, doar cu moartea nu-nvățăm să ne tocmim, fericirea cu un zâmbet s-o primim și lacrima s-o ștergem de pe față. Am fost născuți să nu uităm de casă, cu dorul făr de-astâmpăr iar ne cheamă, cuvântul cel mai scump, rămâne mamă, acolo unde pâinea stă pe masă. Am fost născuți ca să murim odată, destinul hotărește tot misterul, când brațele-și deschide iarăși cerul doar tărâna e singura ce-așteaptă.