Anotimp

Liniște e de fioruri
Lacu-și apără oglinda
Sălcii ude plâng de doruri
Raiu-și primenește tinda.

E tăcere între păsări
Stelele nu vor să zboare
Fără șoapte de mătăsuri
Și cu tălpi fără culoare.

E prea liniște și-n umăr
Aripi lungi se zbat să iasă
Tei albaștri încă număr
Crudă-i iarba sfânt aleasă.

Ochiul păcii i se zbate
Timpului dintre secunde,
Cu minunile legate
Glezna mea în nori se-ascunde.