Diademă de culoare Cu artere prinse-n vis Iar te zbați pe trotuare Ca-ntr-un cântec nedescris Bănci multiple magazine Bulevarde peste tot O nuanță-n zbor ce vine Ca o floare eu socot Printre blocurile-nalte Timpu-și țese pânza lui De se vede de departe Fața— Bucureștiului Norii-și țintuie privirea Peste lacul Herăstrău Să domine amintirea Sufletului scump al tău Otopeni se împletește Cu poveștile și norii Căci din zbor-zborul îl crește Să împace călătorii Iar Băneasa— culouare Chiar prin aer și-a zidit Încă— de pe trotuare Să-i vezi chipul strălucit Curs de ochi și curs pe mână Se transpune din izvor Sens în apa de lumină Pân” la ultimul fior București îmbrățișat Și în vise și-n speranțe Lasă-ți chipul încercat Tot mai mult să se înalțe 08-10-2015 Cluj-Napoca