Așa mă arde-o doină..

Așa mă arde-o doină în suflet astă noapte 
Că-mi tremură timpanul și-mi tulbură gândirea..
Din cer coboară îngeri alunecând pe șoapte 
Să-mi netezească visul..să-mi cureţe privirea..

Atât îmi e de teamă că doina se sfârșește!
(Și îngerii, în roiuri s-or prăbuși în noapte)..
De unde gerul iernii de-o vreme ne lipsește 
Sfârșind colinde fade..ne pregătim de moarte! 

Mai văd pășind în silă vreo doi copii de-o șchioapă 
C-o sorcovă schiloadă..strângând bănuți de-o pâine 
Uciși sunt urătorii..indiferenţa-ngroapă
Și datini, și dorințe..nimic nu mai rămâne!

Am strâns atât de tare în palme amintirea
Că mi-a scâncit cu sânge imaginea prunciei
Tristețea mă îngroapă.. Rămân cu amăgirea 
Că-mi voi ascunde umbra de fața veșniciei.. 

Pășesc pe caldarâmul spălat de trista ploaie..
Pe unde-o fi omătul? Că-i cetina prea calmă..
Îmi tremură timpanul...mi-e doina mai greoaie
I-am otrăvit pe îngeri cu sângele din palmă!

5.01.2019
Focșani